Tulburarea comunicării în aria socială

Ca profesionist întâlnesc deseori cazuri în care copiii au abilitățile necesare de a comunica și aici mă refer la faptul că reușesc să se facă înțeleși cu privire la ce își doresc, să descrie evenimente din jurul lor sau să răspundă la întrebări însă, de multe ori atunci când sunt puși în situația de a interacționa cu alte persoane  ceva ”nu merge”, conversația tinde să devină nenaturală, se termină brusc sau pur și simplu nu înțelege contextul astfel încât să se adapteze necesităților ascultătorului.

În opinia mea, rolul principal ca logoped (în special în cazurile unde există o tulburarea sau dizabilitate) este ca intervenția gândită, implementată să ajute și să se axeze pe un obiectiv principal și anume, integrarea în comunitate. De aceea susțin, gândesc și mă documentez despre construirea și stabilirea unor obiective funcționale de lucru- pași spre integrarea socială.

În Manualul de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mentale ediția 5 (DSM-5) a fost definită o nouă tulburarea de comunicare și anume:

Tulburarea de comunicare socială (pragmatică)

Pragmatica-1

Ca și criterii de diagnostic sunt următoarele:

  1. Dificultăți persistente în folosirea limbajului verbal și nonverbal cu scop social după cum urmează:
  • Deficite în utilizarea comunicării cu scop social: a salute, a împărtăși informații în manieră adecvată contextului social.
  • Dificultăți în a-și adapta modul de comunicare în funcție de contextul social sau în funcție de nevoile ascultătorului: a vorbi diferit în funcție de spațiu (în clasă, la locul de joacă) sau în funcție de persoană (copil, adult) și evitarea folosirii în exces a limbajului formal.
  • Dificultăți în urmarea regulilor unei conversații, în povestire: a-și aștepta rândul în conversație, a reformula atunci când nu este înțeles, a ști când să folosească semnale verbale sau nonverbal în intercațiune.
  • Dificultăți în a înțelege ceea ce nu este explicit (a face interferențe) și non-literal sau ambiguu (umor, metafore, proverbe sau context pot avea înțelesuri multiple).
  1. Deficitele duc la limitări în folosirea eficientă a comunicării, participare social, relații sociale, achiziții academice sau performanță profesională (individual sau îmbinate).
  2. Simptomele se manifestă în perioada dezvoltării timpurii (însă simptomele pot să nu se manifeste în totalitate până când cerințele de comunicare socială depășesc capacitățile).
  3. Aceste simptome nu pot fi atribuite altor afecțiuni medicale sau neurologice              (autism, dizabilitate intelectuală, întârzire globală în dezvoltare,a altor tulburări mentale, sau a unor abilități scăzute în domeniul gramatical).

Caracteristici asociate ce sprijină diagnosticul

În cele mai multe cazuri, tulburarea de comunicare socială (pragmatică) sau Tulburarea de comunicare socio-pragmatică este asociată cu alte diagnostice medicale precum:

  • Întârziere în dezvoltarea limbajului.
  • Tulburarea de atenție cu hiperactivitate- ADHD.
  • Tulburări de comportament.
  • Tulburări specifice de învățare.

Diagnostic diferențial

Tulburare de spectru autist

Aceste două tulburări se diferențiază prin prezența în tulburarea de spectru autist a pattern-urilor restrictive și repetitive de comportament, a intereselor și a activităților dar și absența abilităților de comunicare socială (pragmatică).Prin urmare, tulburarea de comunicare socială nu poate fi diagnosticată în asociere cu tulburarea de spectru autist.

Tulburarea de atenție și hiperactivitate

Deficitele primare în ADHD pot afecta comunicarea socială și limitarea comunicării eficiente, participarea socială sau dobândirea achizițiilor academice.

Fobia socială

Simptomele tulburarii de comunicare socială se suprapun cu cele ale fobiei sociale, diferența constă în perioada instalării simptomelor. În tulburarea socio-pragmatică individul nu are abilitățile eficiente de comunicare socială însă, în fobia socială abilitățile există însă nu sunt utilizate din cauza anxietății, fricii și stresului.

Dizabilitatea intelectuală și întârziere globală de dezvoltare

Abilitățile comunicării sociale pot fi diferite printre indivizii cu întârziere globală de dezvoltare și dizabilitatea intelectuală însă, un diagnostic separat de tulburarea socio-pragmatică nu se pune decât în cazul în care deficitele de comunicare socială depășesc în mod clar limitele intelectuale.

 

 

Gânduri bune, Georgiana Trancău!

 

 

Bibliografie

American Psychiatric Association. (2013). Diagnostic And Statistical Manual of Mental Disorders- Ed. 5. Washington: American Psychiatric Publishing.

Bodea Hațegan, C., Talaș, D., & Trifu, R. N. (2016). Tulburarea de comunicare socială (pragmatică) – (TCSP).Studiu ilustrând percepția specialiștilor în terapia limbajului din România. Revista română de Terapia Tulburărilor de Limbaj și Comunicare, 3-13.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s