Când încep copiii cu autism terapia logopedică?

Am observat în ultima perioadă o mai mare conștientizare a rolului logopedului în echipa terapeutică și de aici a apărut întrebarea părinților:

Când putem începe logopedia?

Am căutat răspunsul în recomandările Asociației Logopezilor din America (ASHA) și am găsit următoarele:

ASHA a enunțat o serie de principii pentru logopezii ce lucrează cu persoanele cu tulburare de spectru autist. În cadrul acestui document asociația susține dreptul persoanelor cu tulburare de spectru autist în a beneficia de serviciile unui logoped.

 

Sunt multe motive pentru care copiii sunt considerați ineligibili pentru începerea logopediei, însă sunt studii ce dărâmă toate aceste mituri:

• Se ia în considerare dezvoltarea cognitivă

”nu putem spune că intervenția este necesară numai atunci când abilitățile lingvistice se află în spatele capacității cognitive, deoarece relația dintre limbă și cunoaștere nu este simplă și directă”. (Cole, Mills și Kelley 1994, Kassawski & Plante, 1997)

”testele care măsoară abilitățile cognitive conțin adesea elemente similare celor care măsoară abilitățile lingvistice” (Secord 1992).

Copiii ale căror scoruri de limbaj și cele cognitive au fost proporționale s-au dovedit a beneficia de la intervenția în comunicare” (D. Carr& Felice 2000, Cole, Coggins 1999, Cole Mills 1990, Warren, Jones 1994)

• Este exclus din cauza vârstei cronologice

Conform cercetărilor în intervenția timpurie ”sugarii, copiii mici și preșcolarii beneficiază de pe urma serviciilor de comunicare și suport (Amato 1999, Bondy 1998, Garfinkle 2002, Hancock 2002, Moes 2002). În schimb persoanele cu autism pot continua să-și dezvolte abilitățile de comunicare pe întreaga durată a vieții (Dedrosian 1993, Mirenda 2000, Rehfeldt 2003, Watanabe 2003).

• Este exclus din cauza diagnosticului

În cazul copiilor cu tulburare de spectru autist, afectarea comunicării sociale este cuprinsă în definiție (Baron-Cohen 1992), prin urmare diagnosticul ar trebui să indice includerea serviciilor de comunicare și sprijin mai degrabă decât excluderea.

• Absența abilităților cognitive sau a altora stabilite a fi prerechizite pentru a putea beneficia de serviciile precum terapia logopedică

Cercetările au arătat că persoanele cu tulburare de spectru autist ce nu prezintă aceste pre-rechizite pot beneficia de tratament (Amato 1999, Bondy&Frost 1998, Moes 2002)

• Eșecul anterior în a beneficia de servicii

Obiective nepotrivite, metode necorespunzătoare sau insufiecinte de intervenție pot fi cauza unor progrese lipsă sau chiar insuficiente.

• Lipsa fondurilor și a specialiștilor pregătiți pentru a lucra cu copii cu tulburare de spectru autist.

 

Așadar, copiii cu tulburare de spectru autist ar trebui să înceapă de îndată terapia logopedică. Însă în România, sunt câteva obstacole ce nu permit acest lucru:

• Numărul mic de specialiști pregătiți în terapia logopedică a copiilor cu autism.
• Lipsa informațiilor științifice (studii, cercetări) din prezent, în limba română.
• Dezorganizare în ceea ce privește sistemul de servicii și suport pentru copiii cu autism.

Câteva soluțiile în prezent:

• Evaluare psihologică și punerea unui diagnostic corect.
• Intervenție terapeutică atât ABA cât și logopedie.
• O bună colaborare și comunicare între părinți-terapeuți-logoped-coordonator.

 

Bibliografie:

ASHA (2006) Principles for Speech-Language Pathologists in Diagnosis, Assessment, and Treatment of Autism Spectrum Disorders Across the Life Span   

https://pdfs.semanticscholar.org/909f/c8b2df6d5a63d33e9741c745180b351daa5a.pdf

Gânduri bune, Georgiana Trancău!