Scriu acest articol cu scopul de a clarifica rolul logopedului în echipa terapeutică a copilului cu autism sau ADHD și pentru a oferi o serie de standarde stabilite de ASHA (Asociația Logopezilor din SUA) cu privire la acest aspect.
ASHA (American Speech-Language-Hearing Association) este o asociație profesională, științifică, pentru 191,500 de membrii acreditați din toată lumea, audiologi sau logopezi. Are un rol bine definit cu privire la sprijinirea membrilor prin accesul la informații științifice actuale, definirea și stabilirea standardelor profesionale dar și prin stimularea excelenței în practica profesională.
Logopedia ca profesie
În România profesia de logoped este definita pe de o parte ca ”disciplină psihopedagogică teoretică, izvorâtă din necesitatea de a elucida complexele probleme ale limbajului, ce are un rol deosebit de important în viața psihică și în structurarea personalității fiecărui individ, iar pe de altă parte, ca o disciplină cu un pronunțat caracter practic, ce vizează educarea limbajului tulburat, optimizarea comunicării, înțelegerii și restabilirii relațiilor specific umane.” (Verza, 2003, p. 6)
Conform ASHA, domeniul practicii logopezilor vizează tulburările de vorbire, limbaj și dizabilități auditive, având ca obiectiv final asigurarea dobândirii de abilități funcționale de comunicare pentru cei cărora li se adresează. (American Speech-Language-Hearing Association, 2016)
Așadar, în România clientul/ copilul are deja achiziționate abilitățile de comunicare atunci când vine în cabinetul logopedului în timp ce în Statele Unite ale Americii logopedul îi ajută pe clienți/ copii să dobândească abilități de comunicare și nu numai (cu referire la cei ce sunt diagnosticați cu tulburare de spectru autist).
Din punct de vedere al pregătirii academice a logopezilor, în SUA aceasta este diferit structurată spre deosebire de sistemul românesc. Chiar dacă aceste diferențe din sistemul de educație apar, totuși nu mă pot abține să nu-mi pun întrebarea: Ce pot face ca să-i ajut pe copii?
Practica logopedică
În practică întâlnesc mulți copii care nu și-au însușit abilitățile de limbaj/ comunicare, au diverse tulburări de limbaj, voce, au întârziere în achiziția limbajului, au apraxie sau dispraxie verbală și alte tulburări. Toate aceste diagnostice logopedice se adaugă la diagnosticul inițial de tulburare de spectru autist sau ADHD.
Din punctul meu de vedere copiii cu autism ar trebui să înceapă terapia logopedică cât mai curând de la momentul aflării diagnosticului, iar aceasta să vină în completarea terapiei comportamentale ABA. Aici se poate observa o definire incompletă, neactualizată, necorespunzătoare cu nevoile copiilor diagnosticați cu autism, a profesiei de logoped în România. Discrepanță ce are repercursiuni majore în recuperarea copiilor cu autism.
Rolul logopedului
Modalitatea de lucru și standardele la care mă raportez sunt cele ale ASHA, un prim argument fiind faptul că aici am găsit principii clare ce mă ajută să-mi structurez practica profesională în lucrul cu copiii cu autism și nu numai.
Conform ASHA logopedul are următoarele roluri: (ele nu se limitează doar la acestea):
- Screening
Logopedul are un rol important în depistarea copiilor cu autism și în a face recomandări către alți specialiști.
- Diagnosticare
Logopedul poate fi o parte importantă în echipa multidisciplinară de diagnosticare, dacă are cunoștințele necesare acestei tulburări.
- Evaluare și intervenție
Logopedul ar trebui să evalueze și să intervină spre dezvoltarea abilităților sociale și de comunicare. Ar trebui să încorporeze în practica lor preferințele familiei, diferențele culturale și modalitatea de învățare a copilului. Logopedul ar trebui să recunoască funcțiile comportamentelor disruptive și să construiască contexte în care să susțină comportamentele pozitive.
- Implicarea familiei
Logopedul ar trebui să formeze o echipă cu părinții copiilor cu autism în evaluare și intervenția lor pentru ca intervenția să aibă efecte, implicarea activă a familiei este esențială.
- Colaborare
Logopedul ar trebui să colaboreze cu familia copilului cu autism, cu alți specialiști, personalul de suport și alte părți implicate pentru a identifica prioritățile și a construi un program de sprijin cu rezultate funcționale.
- Dezvoltare profesională
Logopedul ar trebui să participe ca formator și/sau cursant la cursurile de formare continuă menite să pregătească și să consolideze cunoștințele și abilitățile profesioniștilor care oferă servicii persoanelor cu autism.
- Cercetare
Logopedul ar trebui să fie informat despre cercetări recente din domeniu și să participe la dezvoltarea bazei de cunoștințe a naturii dizabilității, a screening-ului, diagnosticului, indicatorilor de prognostic, evaluării, tratamentului și furnizării serviciilor persoanelor cu autim.
- Susținerea cauzei
Logopedul are un rol important în susținerea persoanelor cu autism și în promovarea abilităților sociale și de comunicare ce duc către independența persoanei: acasă, în școală și în comunitate.
Așadar, standardele oferite de ASHA aduc un plus de informație și completează lacunele organizării domeniului nostru. Ca practicant îmi doresc ca serviciile oferite să fie de calitate, de aici și nevoia de redefinire a scopului logopedului, bazată pe studii și cercetări științifice din domeniul în care profesez.
Gânduri bune, Georgiana Trancău!
Bibliografie
- American Speech-Language-Hearing Association. (2016). cope of practice in speech-language pathology [Scope of Practice]. Retrieved from https://www.asha.org/policy/.
- Association, A. S.-L.-H. (2006). Roles and responsibilities of speech-language pathologists in diagnosis, assessment, and treatment of autism spectrum disorders across the life span:Position statement. Retrieved from http://www.asha.org/members/deskref-journal/deskref/default.
- Verza, E. (2003). Tratat de logopedie vol. 1. Bucuresti: Fundația Humanitas.
One Comment