Ne plac imaginile, rezumatele, textele scrise succint și clar, în special astăzi când internetul și social media abundă de informații însă de foarte puține ori ne întrebăm dacă ceea ce este prezentat și aranjat frumos este și susținut științific.
Imaginea piramidei de dezvoltare a limbajului a fost și este distribuită foarte mult, apare în explicații pentru părinți dar și pentru specialiști, însă ea reprezintă un model incomplet.
Cercetăm subiectul
Sally Morgan și Lucy Dipper deschid discuția despre această imagine și se întreabă dacă ”piramida comunicării este un model util de reprezentare a dezvoltării limbajului”?
Cele două cercetătoare de la catedra de Științele comunicării și limbajului a Universității din Londra au concluzionat că:
- Piramida este deseori interpretată greșit, ca și când ar fi nevoie să parcurgem stadial dezvoltarea limbajului, începem cu ascultarea și atenția, trecem de la o etapă la alta ca și când dezvoltarea lor a fost îndeplinită și urmează o nouă etapă. De exemplu piramida poate induce oamenii în eroare deoarece sugerează că dezvoltarea abilităților de înțelegere a limbajului trebuie finalizate înainte ca vorbirea să apară.
- Nu există date științifice care să susțină acest tip de dezvoltare a limbajului (dezvoltarea stadială)
- Există desigur aceste grupuri de abilități precum:
- Abilitățile pre-verbale
- Atenție și capacitate de concentrare
- Joc și socializare
- Limbaj receptiv
- Limbaj expresiv
- Limbaj social
- Articularea sunetelor
În continuare voi descrie câteva situații zilnice, comportamente uzuale ale copiilor. Pentru a avea o idee și mai clară, am marcat fiecare abilitate cu culoarea specifică grupul din care face parte.
Situație 1
Copilul vine de-a bușilea, se agață de piciorul mamei, stabilesc contact vizual, copilul zâmbește și întinde mâinile, mama îl ridică în brațe, copilul arată către sticla cu apă.
Pentru a iniția cerințe către o altă persoană copilul are nevoie de atenție și concentrare (își stabilește intenția și o îndeplinește), abilități pre-verbale (arată către obiect), și de abilități sociale (stabilește contact vizual, zâmbește).
Situația 2
Copilul se joacă pe lângă mama în timp ce aceasta spală vasele. La un moment dat se aude soneria, copilul întrerupe jocul, se uită la mama și spune (sau nu) o silabă/sunet/ un cuvânt.
Copilul demonstrează abilități de concentrare, atenție și joc și socializare (își ocupă timpul liber fiind atent la jocul său și rămâne în preajma părintelui), limbaj receptiv (înțelege sunetul pe care îl aude, se uită la mama) și limbaj expresiv (verbalizează).
Situația 3
Copilul explorează activ camera, scoate lucruri din sertar, dărâmă, ia obiecte în mână le arată celui ce este prezent cu el în cameră. Se mișcă mult, verbalizează sunete și silabe.
Copilul este atent, concentrat și curios într-o activitate ce-i oferă plăcere (dărâmă, scoate lucruri din sertar), socializează și demonstrează abilități pre-verbale (ia obiecte și i le arată celui prezent) dar și limbaj expresiv (verbalizează).
Situația 4
Copilul este retras, se joacă cu aceleași jucării, în același mod, nu observă dacă vine sau pleacă cineva. Nu este curios dacă cineva trântește ceva sau dacă latră câinele. Rămâne absorbit de jucăriile sale, din când în când îi arată mamei câte o jucărie.
Copilul este concentrat în activitatea preferată, nu se arată interesat de socializare (nu observă schimbările din jurul său) și manifestă abilități pre-verbale (îi arată mamei jucării).
Toate aceste grupuri de abilități se dezvoltă uneori în același timp, alteori, unele mai rapid altele mai lent, sunt interconectate precum pânza unui păianjen.
Nu putem aștepta finalizarea dezvoltării unui set de abilități pentru a trece la următorul, pur și simplu se dezvoltă concomitent în raport cu vârsta copilului.
În concluzie, sunt recomandate alte diagrame pentru exemplificarea abilităților precum:
Pânza de păianjen– pentru a reprezenta interconectarea
Funia– pentru a reprezenta legătura dintre ele
Gânduri bune, Georgiana Trancău!
Sursa: https://openaccess.city.ac.uk/id/eprint/19809/
